Aseara ma vazut ca am ajuns la 1000 de comentarii pe acest blog. Lumea a venit, a citit si a lasat o vorba. De cate ori cineva isi rapeste din timpul lui, ca sa ma bucure pe mine cu o vorba, se cheama ca trebuie sa-i multumesc. Acest post este pentru cei care mi-au scris pana acum si pentru cei care vor scrie de acum in colo. Mama m-a invatat, ca e frumos sa multumesti. Si mie imi place, sa am motive sa spun multumesc.
Imi sunteti dragi, va consider prieteni si tin cont de parerile voastre.
Dragi prieteni, cititori si comentatori ai acestui blog, va multumesc!
In fiecare luna ma duc in magazin la Unirii, sa platesc o rata. Rata am facut-o ca sa am motiv sa ma duc la Unirii . In fiecare luna ma duc sa vad daca a crescut sau a scazut nivelul de trai al romanilor. Pana acum a fost tot in crestere. Ieri insa…. am vazut ce nu credeam ca o sa vad vreodata, la Unirea.
Nu exista magazin in care sa nu fie o reducere de 70-80% la toate produsele. Zici ca vor sa vanda tot si sa inchida sandramalele. Nu tu colectii noi, nu tu basini la vanzatoare. Multe spatii erau in “reamenajare”. Este adevarat ca luna februarie este luna de reduceri, dar unde este imbulzeala? Nu-s nebuna, stiu ca lumea incearca sa tina de bani si isi reinventeaza sifonierul, dar unde sunt alde pitzi? Sa scape ele o asa ocazie? Da’ ce stiu eu, poate or fi la cumparaturi in alte tari.
Cert este ca era lume putina, magazine pline de reduceri si fara cumparatori. Pana si tanti de la parcare era mai plictisita ca de obicei. O fi asta un inceput de sfarsit?
Zic lista mea, pentru ca darael zice aici ca importanta este lista pe care Viata o are pregatita pentru noi El are dreptate, si pentru ca am primit de sarbatori un mesaj care mi-a placut mult, el o sa-mi tina loc de lista:
“ In contul dumneavoastra nr. 2009, deschis la Banca Vietii s-a tranferat suma de 365 de zile, pline de SANATATE, fericire, bucurie si noroc. Cheltuiti-le cu placere!
Deja am cheltuit castigat aproape 3 si au fost trei zile minunate.
Acesta este unul dintre putinele posturi in care am sa scriu de rau despre clienti. De obicei eu respect principiul ” clientul nostru, stapanul nostru” , ca dupa urma lui ne luam noi banii, ne ducem cu ei la magazin, devenim la randul nostru clienti si ne place sa credem ca suntem stapanii cuiva.
De obicei cand o institutie ( firma, intreprindere) are nevoie de un produs ( de ex. un distrugator de documente ) si nu vrea sa il ia de la Metro sau alt supermarket minune, trimite o cerere de oferta ( in care specifica ce-l intereseaza la produsul solicitat, cantitate, termene de livrare, etc. ) la cativa ag. economici care comercializeaza asa ceva.
Primeste de la acestia ofertele, le analizeaza, cere lamuriri daca e cazul si daca ofertele se incadreaza in buget hotaraste ce-i mai bun pentru el, si comanda in consecinta. Asta ar face, dupa parerea mea un client ideal.
Fara sa ma gandesc mult inainte ( la mine ” gandesc mult” = ” razgandesc” ) imi fac o lista cu 3 lucruri pe care vreau sa mi le aduca mosul ( e superbine daca primesc doar unul din ele):
Dupa un weekend foarte linistit incepe maine o saptamana plina si agitata.
O zi obisnuita la birou incepe cu cafeaua de dimineata si cu schimbul de impresii cu colegii despre weekendul ce tocmai s-a incheiat ( am niste colegi minunati nu mai gasesti altii ca ei pe o raza de …..km de firma). Deschid calculatorul verific e-mailul si citesc cateva stiri ( sport si monden ce credeati ). Aha, si horoscopul, citesc horoscopul, il mai dau si la altii, asa ca sa stie lumea la ce sa se asteapte, sa nu fie debusolati toata ziua ( sit, n-am mai facut asta de ceva vreme, dar promit sa reiau). Dupa care incepe nebunia ( telefoane, vanzari, intalniri, vanzari, achizitii, vanzari, vanzari, vanz…. . In jur de 16.00 se linisteste treaba si revin la stiri ( doar sport), si la muzica. In jur de 17.30 gata, plecam acasa.
Mda…, dar asta ar fi intr-o zi obisnuita de lucru, nu intr-o luni de sfarsit de an, cand toti bugetarii vor sa cheltuiasca banii care le-au ramas, cand sefii vor un bilant exteordinar la sf. de an, cand clientii nu mai stiu daca e bine sa cumpere acum, cand logistica are alte treburi mai importante decat livrarile tale, cand mai sunt atatea si atatea de rezolvat de parca vine sf. lumii. Sau vine…….?
Oricum ar fi, promit sa o iau slowly si sa nu ma las angrenata de agitatia din jurul meu. Ca vorba ceea, daca te agiti prea tare, or sa treaca sarbatorile pe langa tine si n-o sa le simti decat lipsa
A venit si decembrie. Daca ar fi sa descriu luna decembrie intr-un singur cuvant, n-as zice “sarbatori”, “iarna”, “vacanta”, “Craciun”, “Revelion” as zice “HAOS” .
A venit decembrie – traficul se blocheaza; magazinele se aglomereaza ( trebuie sa cumparam tot ); televiziunile se intrec in emisiuni care mai de care mai hidoase; ducem brad la scoala ( sa fie clasa in sarbatoare); strangem bani pentru cadoul domnisoarei invatatoare; la serviciu toata lumea vrea sa depaseasca planul; clientii vor sa cumpere tot ce n-au cumparat in timpul anului; acasa tre sa faci traditionala curatenie generala; copii tre sa mearga in continuare la dansuri, sa-si invete replicile pentru serbare, sa nu uite tabla inmultirii, etc…
Off, aproape ca abia astept sa treaca decembrie cat se poate de repede. Nu ca in ianuarie ne-ar astepta ceva deosebit. Va amintiti de impozite, taxe, asigurari etc. care trebuiesc platite la inceput de an?
Ok, hai ca am luat-o razna. Da poate intr-o zi doua imi trece. I-a sa vad ce motiv gasesc ca sa-mi revin
. In fiecare luna ma duc sa vad daca a crescut sau a scazut nivelul de trai al romanilor. Pana acum a fost tot in crestere. Ieri insa…. am vazut ce nu credeam ca o sa vad vreodata, la Unirea.
1000 de vorbe
februarie 15, 2009 la 12:45 pm (friends, nici o categorie)
Tags: comment, multumesc, prieteni
Aseara ma vazut ca am ajuns la 1000 de comentarii pe acest blog. Lumea a venit, a citit si a lasat o vorba. De cate ori cineva isi rapeste din timpul lui, ca sa ma bucure pe mine cu o vorba, se cheama ca trebuie sa-i multumesc. Acest post este pentru cei care mi-au scris pana acum si pentru cei care vor scrie de acum in colo. Mama m-a invatat, ca e frumos sa multumesti. Si mie imi place, sa am motive sa spun multumesc.
Imi sunteti dragi, va consider prieteni si tin cont de parerile voastre.
Dragi prieteni, cititori si comentatori ai acestui blog, va multumesc!
Nina
16 Comentarii